Poate una dintre cele mai des întâlnite teme de proiectare în perioada ultimilor ani, în București, este cea a locuințelor colective. Cererea pentru locuințe colective este foarte mare, iar oferta este încă insuficientă. Asistăm la o maturizare atât a cererii, cât și a ofertei, astfel încât, după perioada speculei imobiliare și a „dezvoltării” terenurilor prin majorări artificiale ale CUT-ului, prin PUZ-uri făcute pe bandă rulantă, consider că proiectele de locuințe colective oferă un răspuns tot mai matur și mai nuanțat situațiilor urbanistice existente în oraș, ajungând până într-acolo încât anumiți dezvoltatori imobiliari devin, prin proiectele lor, vectori de dezvoltare pentru zonele în care construiesc.
Răsuri 6
Proiectul este situat, din punct de vedere urbanistic, la limita zonei M3, învecinându-se direct cu zona L1a. Consider că tocmai întâlnirea dintre aceste două zone, M3 și L1a, a determinat proiectul să caute un dialog între două tipuri de țesut urban și o inserție care să nu agreseze în niciun fel contextul urban specific acestei părți a Bucureștiului, context caracterizat de o densitate mare, dar cu spații de locuit de bună calitate și vecinătăți foarte agreabile.
Clădirea se retrage în trepte față de limita de proprietate, având un regim de înălțime P+2E, cu etajele 3 și 4 retrase, iar la strada Răsuri, P+3E cu etajul 4 retras. Retragerile nu reprezintă doar un răspuns la reglementările de urbanism, ci sunt parte a unei căutări deliberate de inserție în țesut, realizată și prin schimbarea finisajelor: tencuială pentru partea clădirii cu regim mai mic de înălțime și ceramică pentru etajele superioare retrase.
Clădirea cuprinde în total 15 apartamente, cu suprafețe cuprinse între 50 și 100 mp. Apartamentele diferă unele față de altele, pentru a oferi o diversitate de spații. Majoritatea acestora beneficiază de ferestre cu parapet zero, interiorul fiind într-o comunicare directă cu exteriorul, perceput ca o extensie a spațiului de locuit. Această negociere cu exteriorul și cu limitele de proprietate, în cazul apartamentelor din spate, se realizează și prin logiile de pe fațada sudică, care asigură intimitatea; pe laterale, prin balcoane și terase retrase; iar în față, umbra adâncă a logiilor este înlocuită de amprentarea zidului. Retragerea ultimului etaj contribuie la menținerea unui profil al străzii Răsuri la scară umană, fără ca strada să fie „gâtuită” de două clădiri de apartamente situate față în față.
Gallery