Casa Afumați

Printre cele mai mari temeri articulate la începutul proiectului pentru casa din Afumaţi s-a numărat aceea a dimensiunii. Teama legată de gabaritul depășit rezultat din temă a atras după sine şi teama legată de proiectarea unui obiect monobloc, cu o prezență brutală. Dincolo de scară, am dorit să ieșim din logica obișnuită în noile periferii a unei cutii masive pur și simplu așezate într-o curte. Astfel, ne-am propus de la bun început un corp scobit, cu branhii care să lase casa să respire şi cu spaţii exterioare care să poată săpa spre interior.

Pe de o parte, săpăturile în volum creează o diversitate de locuri intermediare – terase descoperite și acoperite, logii și curți interioare – și, în consecință, o relație mai complexă și mai puțin abruptă cu exteriorul. Volumetria permite potenţarea efectului luminii naturale: de exemplu, terasa săpată în mijlocul volumului aduce lumină la nivelul mansardei, printr-un vitraj aflat sub bancheta terasei, până în holul de intrare al casei, la parter.

Mansarda, care beneficiază de această terasă proprie cu parapet înalt ce permite şi un anumit grad de intimitate, funcţionează practic ca o casă separată. În prezent, mansarda găzduieşte o cameră pentru proiecţii de filme, o bibliotecă cu loc de lectură deschis şi un spaţiu destul de generos pentru petreceri. Însă toate acestea vor putea fi subtil şi uşor transformate într-un apartament pentru fiica proprietarilor, atunci când va fi cazul.