Tema propusă pentru aceasta instalație este „întâlniri”. Obiectul-instalație este un răspuns dat atât locului, prin decriptarea sa cultural-arhitecturală, cât și funcției sociale, întâlniri ce sunt subiectul oricărui festival; să aibă valențele unui loc care să predispună dezbaterii și așezării omului în el. Obiectul-instalație este o „masă” lungă care preia caracterul alungit al sălii galerie situată in ravelinul Elisabeta; masă de dezbatere și de lansări evenimente, masă cu funcție multiplă , folosită și la orele când evenimentele nu sunt în desfășurare.

Drapajul atârnă de sus din bolta galeriei sală și se prelinge pe pardoseală preluând denivelările și textura acestuia ca o „piele” ce dă mărturie de substanță zidului și de caracterul structural al acestuia – zidărie portantă, cărămidă țesută cu altă caramidă. Zidul gros cu bolțile sale conformând spațiul sălii galeriei este un înveliș gros ce ține împreună locul. Faldul draperiei, membrană subțire / layer-ul foița, vine să acopere și să se răsfrangă pe zid, accentuând prin contrast fragilitatea intervenției si punând in evidență valoarea patrimoniului construit.

Masa e o prelungire a sălii galerie, o prezență lichidă în acel loc. Materialul din care e facută masa este o suprafață reflectantă. Draperia-membrană absoarbe și accentuează liniștea locului, înmoaie rumurul activităților de la posibila masă festină întinsă. Faldul textil devine fonoabsorbant, grupând toate sunetele, ținându-le închise sau lăsându-le să își facă simțită prezența până la ieșirile pe ravelin.